 |
| Buddha Nature - ulei pe panza 2010 |
Practica este identica cu exprimarea si viceversa. A exprima calea toata ziua este acelasi lucru cu a practica-o toata ziua. Cu alte cuvinte, practicam ceva ce nu se poate exprima si exprimam ceva impracticabil...
Viata de zi cu zi trebuie pretuita. Corpul trebuie respectat. Asadar daca reusim cu adevarat sa devenim precum ne invata budismul, macar o singura zi, acea unica zi ar valora mult mai mult decat nenumarate vieti in care n-am facut acest lucru.
Asadar, pentru a realiza calea, nu trebuie sa irosim nici macar o zi. O astfel de zi unica este mult prea valoroasa pentru a putea fi comparata cu o bijuterie. Inteleptii din vechime o pretuiau mai mult decat propriul corp si propria viata.
Trebuie sa ne aducem aminte ca o frumoasa bijuterie si o piatra pretioasa, desi pierdute, se pot recupera, insa o singura zi din o viata de 100 de ani, odata pierduta, nu se mai intoarce. Oricat de abili am fi, este imposibil sa aducem inapoi chiar si o singura zi din trecut. Nici o carte de istorie nu spune ca aceasta ar fi posibil...
De ce ne despoaie timpul de cunostintele noastre in fiecare zi de-a lungul vietii? De ce e timpul atat de ranchiunos fata de noi? Aceasta, din pacate, este pentru ca uitam mereu de practica...
Renuntand la a mai privi inainte catre viitor, trebuie sa te gandesti numai la ziua de azi si la ora de acum. Trebuie sa te gandesti numai la a urma calea astazi, pentru ca "maine" este ceva improbabil si nestatornic si, deci, dificil de a fi cunoscut cu adevarat... Trebuie sa te concentrezi pe practica Zen fara a pierde vremea, gandindu-te ca este numai ziua aceasta si numai ora aceasta. Odata ce ai reusit asta, totul devine intr-adevar usor. Trebuie sa uiti de fateta buna si cea rea a ta, de taria sau slabiciunea puterii tale.
-- Extras din "Dogen, the Zen Master: A Search and a Fulfillment" (Cap.7) --
Viata de zi cu zi trebuie pretuita. Corpul trebuie respectat. Asadar daca reusim cu adevarat sa devenim precum ne invata budismul, macar o singura zi, acea unica zi ar valora mult mai mult decat nenumarate vieti in care n-am facut acest lucru.
Asadar, pentru a realiza calea, nu trebuie sa irosim nici macar o zi. O astfel de zi unica este mult prea valoroasa pentru a putea fi comparata cu o bijuterie. Inteleptii din vechime o pretuiau mai mult decat propriul corp si propria viata.
Trebuie sa ne aducem aminte ca o frumoasa bijuterie si o piatra pretioasa, desi pierdute, se pot recupera, insa o singura zi din o viata de 100 de ani, odata pierduta, nu se mai intoarce. Oricat de abili am fi, este imposibil sa aducem inapoi chiar si o singura zi din trecut. Nici o carte de istorie nu spune ca aceasta ar fi posibil...
De ce ne despoaie timpul de cunostintele noastre in fiecare zi de-a lungul vietii? De ce e timpul atat de ranchiunos fata de noi? Aceasta, din pacate, este pentru ca uitam mereu de practica...
Renuntand la a mai privi inainte catre viitor, trebuie sa te gandesti numai la ziua de azi si la ora de acum. Trebuie sa te gandesti numai la a urma calea astazi, pentru ca "maine" este ceva improbabil si nestatornic si, deci, dificil de a fi cunoscut cu adevarat... Trebuie sa te concentrezi pe practica Zen fara a pierde vremea, gandindu-te ca este numai ziua aceasta si numai ora aceasta. Odata ce ai reusit asta, totul devine intr-adevar usor. Trebuie sa uiti de fateta buna si cea rea a ta, de taria sau slabiciunea puterii tale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu